Shock and Awe: [Capitolu 1]

Frica a aparut odata cu nasterea omului pe acest Pamant...Ea ne mentine in viata si ne ajuta sa nu luam decizii tampite care ne-ar putea pune in pericol viata sau integritatea noastra ca si oameni...Toti avem o frica ascunsa undeva in sine noastra...Scopul acestui post este de a scoate din fiecare din voi cea mai mare frica pe care o aveti si pentru a incerca sa o tratam sau macar sa va descarcati...asa ca voi incepe cu mine...
Cand eram mai mic imi era frica de intuneric(cui nu-i era daca stia ca stinge becu apoi iese bau-bau de sub pat :)) ) si de paianjeni(mai ales aia mari si grasi :-" ), dar pana la urma am ajuns la o varsta in care am zis ca bau-bau nu exista(imi pare rau sa va dezamagesc copii...dar chiar nu exista :)) ) si ca paianjenii mananca muste sau alte chestii de genu si in nici un caz oameni... Acum, la frumoasa varsta de 20 de ani pastrez in mine frica de un singur lucru si nu va ganditi ca acela ar fi moartea(nu ar trebui sa va fie frica de moarte pentru ca orice ai face tot mori inevitabil ), ci ceea ce e dupa moarte...
Scepticii spun ca dupa moarte nu ar fi nimic...pur si simplu gol...nici macar intuneric sau lumina, nici macar spatiu sau timp...pur si simplu nimic, pe cand Biblia spune ca exista viata si dupa moarte(In Rai o dai ca sefu! pace,liniste si toate cele bune, iar in Iad vei fi chinuit ca un nemernic o eternitate)...Mintea mea nu stie ce sa creada...ca ar fi, ca nu ar fi...niciodata nu voi putea ajunge la o concluzie pentru ca nu este nimic care sa demonstreze clar ca exista sau nu viata dupa moarte...
Frica mea consta in faptul ca nu voi avea destul timp in viata asta sa fac tot ceea ce imi doresc sa fac...nu am destul timp...e prea scurta.Astfel dorinta mea apriga e de a avea inca o viata care sa-mi permita sa-mi indeplinesc planurile...dar daca ea nu este...Acest gand produce un uragan in sine mea,ma doboara de parca as fi o cladire facuta din chibrituri...
Aceasta e cea mai mare frica a mea...A ta care e?